Scris de 
Agricultura este una dintre cele mai importante ramuri ale economiei, avand ca principal rol asigurarea hranei oamenilor. Inca de la aparitia ei, acestia au cautat diverse solutii pentru cresterea productiei si pentru rezolvarea unor probleme legate de bolile si daunatorii diferitelor specii cultivate. Printre aceste solutii se numara si rotatia culturilor, completata de varianta evoluata a asolamentului, care este privita in prezent ca un element semnificativ al agriculturii sustenabile. Prin aceasta practica se urmareste obtinerea eficientei maxime a culturilor agricole diverse, dar, in acelasi timp, si o protejare a solului si a biodiversitatii.
Agricultorii profesionisti si micii producatori de subzistenta trebuie sa cunoasca importanta aplicarii in mod corespunzator a unui sistem de rotatie a culturilor. Acest deziderat poate fi obtinut cu usurinta prin cunoasterea beneficiilor multiple pe care rotatia culturilor le ofera atat in ceea ce priveste avantajele asupra solului si fertilitatii lui, cat si a beneficiilor economice, ce pot fi obtinute in acest mod.
1. Ce este asolamentul sau rotatia culturilor si cum se face un asolament
Cuprins:
Agricultura a aparut acum aproximativ zece mii de ani, atunci cand oamenii din Preistorie au invatat sa adune semintele anumitor specii de plante, sa le introduca in sol, sa aiba grija de rasaduri si sa le culeaga roadele la momentul potrivit. Printr-o evolutie constanta specialistii au reusit sa transforme plantele salbatice in culturi de mare productivitate.
Aceasta evolutie nu a fost ferita de situatii problematice. Un exemplu in acest sens este reprezentat de utilizarea sistemului monoculturii, care inseamna cultivarea aceleiasi specii de plante pe o suprafata mare de teren mai multi ani la rand. Desi parea o buna metoda de sporire a productiei, agricultorii au observat ca dupa cativa ani de monocultura apare un fenomen numit oboseala solului, manifestat prin scaderea productiei de la an la an.
De aici a aparut ideea rotatiei culturilor, in asa fel incat sa se poata beneficia de caracteristicile fiecarei specii de plante in vederea obtinerii unei cresteri sanatoase a productivitatii.
1.1. Definitia termenului de rotatie a culturilor
Rotatia culturilor este acea practica agricola prin care pe o anumita suprafata de teren sunt cultivate specii diferite de plante de-a lungul anilor. Metoda a fost aplicata din mai multe motive:
- Plantele au cerinte diferite, legate de prezenta sau de absenta in sol a diferitelor tipuri de minerale sau a apei. Astfel, unele specii consuma mai mult azot, pe cand altele il preiau din aer si-l fixeaza in sol. De asemenea, unele plante sunt mari consumatoare de apa, pe cand altele, datorita radacinilor adanci, contribuie la acumularea umezelii in sol;
- Daunatorii si bolile plantelor sunt, de cele mai multe ori, specifice. Acest lucru inseamna ca anumite insecte si boli afecteaza anumite specii de plante, pe cand pe altele nu. Daca pe o suprafata de teren, de la an la an, se cultiva aceeasi specie de plante, daunatorii ramasi la nivelul solului vor afecta din ce in ce mai mult culturile in anii urmatori. In schimb, daca sunt rotate culturile, sansele de afectare a productiei sunt mai mici;
- Consumul de apa al plantelor difera, existand specii iubitoare de apa si specii care consuma mai putin. In cazul in care sunt cultivate doar plante din prima categorie, un exemplu in acest sens fiind porumbul, cu timpul solul va fi din ce in ce mai uscat si mai putin productiv.
1.2. Istoricul si evolutia conceptului de asolament si rotatia culturilor
Primele idei legate de necesitatea rotirii culturilor au aparut in Antichitate, atunci cand agricultorii au observat ca prin alternarea diferitelor specii creste productia. La inceputul Evului Mediu ideea a fost dezvoltata ajungandu-se la aparitia primului sistem organizat, si anume asolamentul trienal. Aceasta practica presupunea impartirea terenului agricol in trei sole. Pe prima erau semanate leguminoase, pe a doua cereale si a treia nu era cultivata. In urmatorii doi ani, solele erau semanate succesiv cu alta cultura sau lasate sa se odihneasca. La fiecare trei ani se incheia un ciclu.
Primele studii stiintifice au fost facute in secolul al XVIII-lea de catre biologul englez Charles Townshend care promova agricultura de conservare. La mijlocul secolului XX practica a fost neglijata, punandu-se accent pe utilizarea masiva a unor substante chimice (ingrasaminte, pesticide, insecticide). Desi pentru o vreme acestea au reusit sa ofere productii crescute, in ultimii ani se urmareste o limitare a folosirii lor si o intoarcere la vechea practica a rotatiei culturilor ca element de baza a agriculturii sustenabile.
2. Beneficiile rotatiei culturilor in gradina si la camp
Avantajele rotatiei culturilor au fost observate de mii de ani in mod profan, agricultorii care foloseau metoda reusind sa obtina recolte mai bogate si mai de calitate decat cei care practicau monocultura. In ultimii doua sute de ani numeroasele studii stiintifice au aratat cu precizie legatura dintre semanarea unor culturi diferite an de an si protejarea fertilitatii solului si a obtinerii unei productivitati crescute.
2.1. Beneficiile rotatiei culturilor agricole asupra solului
Solul in care se cultiva plantele are o structura extrem de complexa, fiecare parte fiind raspunzatoare de obtinerea unor productii agricole semnificative. Din acest punct de vedere pot fi amintite, in primul rand, mineralele, precum azotul, fosforul si potasiul si, in al doilea rand, numeroasele microorganisme ce formeaza un biom care contribuie la imbogatirea an de an a acestuia.
Observatiile si studiile stiintifice au aratat ca sistemul monoculturii epuizeaza solul si in unele cazuri extreme il poate distruge in intregime. Au existat imprejurari in care terenurile agricole bogate au devenit de necultivat din cauza acestui sistem agricol defectuos. In schimb, rotatia culturilor, daca este facuta in mod corect, asigura o refacere a proprietatilor benefice ale solului si permite obtinerea unei productivitati sporite.
De o mare importanta este pastrarea echilibrului in ceea ce priveste proprietatile fizice si biologice ale solului. Acest lucru se poate obtine printr-o simpla alegere judicioasa a culturilor, deoarece speciile de plante diverse actioneaza intr-un mod diferit asupra solului. Un exemplu in acest sens este reprezentat de prezenta unei cantitati corecte de azot in sol.
Studiile au aratat ca anumite tipuri de leguminoase (mazarea, rosiile, ardeii) extrag azotul din aer si il fixeaza in sol cu ajutorul radacinilor. Alte tipuri de culturi (cerealele) sunt mari consumatoare de azot si, din acest motiv, este o idee foarte buna sa fie cultivate pe un teren pe care anterior au crescut leguminoase.
Nu trebuie sa se piarda din vedere necesitatea prezentei humusului in terenurile cultivabile. Acesta este un tip de sol, foarte bogat, ce se formeaza in urma degradarii materialelor organice. Anumite culturi consuma humusul, mineralizandu-l, pe cand altele contribuie la refacerea lui datorita ramanerii in sol a numeroase resturi de plante.
O problema ce poate fi tinuta sub control prin intermediul acestei practici agricole este reducerea eroziunii solului. Este cunoscut faptul ca anumite specii de plante, in special cele prasitoare, ca de exemplu porumbul, favorizeaza eroziunea solului si pierderea stratului fertil de la suprafata. Prin semanarea dupa cereale a unor plante radacinoase sau cu sistem pivotant adanc se poate obtine o contributie pozitiva la mentinerea solului si la realizarea unei acumulari de umiditate favorabile.
2.2. Avantajele economice si sociale ale rotatiei culturilor
Rotatia culturilor are si un efect benefic in legatura cu finantele implicate in desfasurarea activitatilor economice. Din acest punct de vedere pot fi amintite doua elemente. In primul rand, printr-o rotatie judicioasa a speciilor de plante si realizarea unui asolament corespunzator sunt reduse foarte mult cheltuielile legate de achizitia unor cantitati crescute de ingrasaminte chimice, pesticide si insecticide.
Cum pretul acestora s-a marit foarte mult in ultimii ani, atingerea unor rezultate satisfacatoare prin simpla rotatie a culturilor este un element de dorit. Mai mult decat atat, folosirea abuziva a substantelor chimice poate influenta calitatea recoltelor agricole, pe cand rotatia culturilor nu are un astfel de efect.
In al doilea rand, trebuie mentionat si efectul de crestere a productiei, fara a se apela la adaosuri de substante sau chiar de ingrasaminte naturale. Productia sporita are si un efect social pozitiv prin scaderea preturilor la produsele alimentare de baza, exact acele produse consumate indeosebi de persoanele din categorii vulnerabile.
3. Importanta rotatiei culturilor in agricultura sustenabila
Agricultura sustenabila este o practica economica de o mare importanta, tot mai urmarita si aplicata, deoarece prin intermediul ei se poate obtine o mentinere si o imbunatatire a sanatatii solului in acelasi timp cu protejarea biodiversitatii si cu atingerea bunastarii comunitatilor agricole.
In cadrul agriculturii sustenabile sunt utilizate mai multe practici, care permit atingerea acestor scopuri, in asa fel incat productia agricola sa nu aiba de suferit, ba chiar din contra, sa existe sanse de crestere a acesteia, fara a se apela la monocultura si la practici de obosire a solului.
Una dintre cele mai eficiente metode in acest sens este reprezentata de rotatia culturilor. Practica este considerata sustenabila, deoarece nu implica folosirea de substante chimice, nu afecteaza calitatea solului, ci contribuie la sanatatea lui si duce la cresterea productiei.
Mai mult decat atat, aplicarea ei nu este dificila. In cazul marilor producatori specialistii cunosc ce plante sunt potrivite pentru a fi cultivate unele dupa altele. Se va tine cont de elemente esentiale, precum inceperea rotatiei cu o cultura cu efect ameliorator, alegerea speciilor de plante care protejeaza solul impotriva eroziunii, optimizarea substantelor nutritive si a consumului de apa. Importante sunt si rotatia radacinilor, bilantul humusului in sol, combaterea buruienilor, a bolilor si daunatorilor.
In cazul micilor fermieri foarte utila este realizarea unui tabel al rotatiei culturilor despre cum se face un asolament, de care sa se tina cont la fiecare inceput de an agricol, pentru a se lua decizia cu privire la cultura potrivita pentru fiecare sola in parte. De un real ajutor in cazul acestora este utilizarea unor unelte agricole performante, care sa functioneze cu eficienta maxima. Printre acestea se numara motosapele si motocultoarele pentru pregatirea solului, motoburghiele si plantatoarele pentru plantat si semanat, pompe de stropit (vermorele) pentru aplicarea tratamentelor si a ingrasamintelor.
In afara de rotatia culturilor, specialistii recomanda si alte practici caracteristice agriculturii sustenabile:
- Agricultura ecologica este caracterizata de utilizarea intr-o cantitate cat mai redusa a substantelor chimice de sinteza destinate imbogatirii solului si a tratarii bolilor si daunatorilor. Aceasta practica nu inseamna renuntarea la astfel de tratamente, in schimb pot fi folosite unele variante naturale, care sa aiba efecte pozitive, dar fara riscurile implicate de substantele chimice de sinteza. Ingrasamintele organice si substantele bio de protectie pot fi aplicate in continuare, un mod popular fiind atomizorul care ofera eficienta maxima si consum redus de combustibil;
- Gestionarea apei nu trebuie uitata in contextul incalzirii climatice si a modificarilor cantitatilor de precipitatii ce cad in Romania. Pentru a se evita epuizarea resurselor de apa se poate apela la metode de irigare eficienta, un exemplu in acest sens fiind sistemul de picurare, sau la colectarea apei de ploaie pentru utilizarea agricola;
- Utilizarea tehnologiei de ultima generatie poate sa contribuie la limitarea efectelor negative asupra productiei agricole. Folosirea metodelor de obtinere a energiei din surse regenerabile (energie solara, eoliana, biogaz, biocombustibil) duce la scaderea consumului de combustibili fosili si la limitarea emisilor de gaz cu efect de sera. Nu trebuie neglijata nici utilizarea inteligentei artificiale, pe piata fiind prezente in ultimul timp tot felul de tehnologii moderne, care sa permita managerierea cat mai eficienta a fermelor agricole;
- Combaterea bolilor si daunatorilor prin metode naturale, ca de exemplu rotatia culturilor, folosirea unor plante companion care au efect repelent asupra insectelor daunatoare sau chiar utilizarea unor insecte benefice, care sa le distruga pe cele nocive.
In concluzie, rotatia culturilor trebuie sa fie avuta in vedere de catre orice fermier modern, ca fiind parte integranta a agriculturii sustenabile. Beneficiile acesteia sunt numeroase pentru toate partile implicate, de la producator pana la comercianti si consumatori.
Surse foto: atomico.ro, unsplash.com, ro.pinterest.com.