
Plantele au unele nevoi principale, cum ar fi existenta unui sol roditor, a luminii solare din belsug si a apei in cantitate suficienta, fara sa sufere de-a lungul unor perioade indelungate de seceta.
Cum conditiile naturale nu sunt intotdeauna favorabile, iar ploile refuza cateodata sa cada saptamani la randul, oamenii au fost nevoiti sa puna la punct diferite sisteme prin care sa suplineasca apa provenita din natura, cu cantitati suplimentare, indestulatoare pentru obtinerea unor recolte bogate. In urma acestor eforturi a aparut fenomenul de irigare a plantelor, un sistem tehnologic extrem de important in prezent, fara de care agricultura nu ar reusi sa faca fata cererilor tot mai mari de hrana.
In articolul de mai jos vei descoperi un scurt istoric cu privire la evolutia sistemului de irigatii de-a lungul timpului, vei afla care sunt tipurile de irigatii potrivite pentru plante si cateva idei de sisteme de irigare potrivite pentru gospodaria de acasa.
1. Evolutia irigatiilor de-a lungul timpului
Cuprins:
Agricultura a constituit, la inceputurile civilizatiilor istorice, principala ocupatie a oamenilor, ramanand in aceasta pozitie timp de mii de ani. Doar recent a lasat locul si altor domenii ale economiei. Oamenii din Antichitate au cautat diverse solutii pentru a creste productia agricola in acelasi timp cu cresterea demografica.
Primele civilizatii istorice au aparut in zone cu clima calda, unde seceta prelungita era des intalnita si, de aceea, populatiile din Egipt si Mesopotamia au creat primele sisteme de irigatii, aducand apa cu ajutorul santurilor si a unor dispozitive primitive din marile fluvii, pe malul carora locuiau (Nil, Tigru, Eufrat). Aproximativ in aceeasi perioada, in China, India si cele doua Americi a fost folosita irigarea cu ajutorul teraselor, tehnica exploatata si astazi.

În perioada Evului Mediu, multe dintre cunostintele antice s-au pierdut, aceeasi soarta avand si irigatiile. Abandonarea lor a insemnat, de multe ori, aparitia foametei, atunci cand ploile nu reuseau sa ofere o cantitate de apa indestulatoare.
In secolul al XIX-lea, odata cu dezvoltarea tehnologiei si cu aparitia motoarelor si a pompelor moderne, irigatia isi reocupa locul de frunte, extinzandu-se din ce in ce mai mult.
Secolul XX a fost perioada de aur a irigatiei. Sute de milioane de hectare au fost irigate in intreaga lume prin intermediul unor sisteme nationale.
Schimbarile climatice din ultimii 50 de ani si mai ales cresterea temperaturilor si seceta din anumite zone ale Globului, au determinat oamenii sa caute noi solutii economice. Aceasta a condus, in timp, la aparitia irigatiei prin picurare, cu ajutorul benzilor speciale, perforate. In prezent se discuta tot mai mult despre urmatorul pas, anume introducerea inteligentei artificiale, a senzorilor care sa ofere apa datatoare de viata in cantitatea si momentul potrivite.
2. Tipuri de irigatii pentru plante
De-a lungul timpului, oamenii au folosit diferite sisteme de irigatie in functie de necesitati, de tehnologia disponibila si de conditiile mediului inconjurator. In perioadele timpurii, cand culturile agricole se faceau pe suprafete relativ reduse, erau suficiente irigatiile facute intr-un mod primitiv, fara a fi nevoie sa se foloseasca tehnici complexe sau metode de economisire a apei.
Concomitent cu cresterea populatiei are loc si o evolutie a cererii de hrana, asa ca oamenii au fost iarasi nevoiti sa puna la punct alte tipuri de irigatii, care sa corespunda nevoilor tuturor. În prezent, accentul se pune pe eficienta maxima si pe economisirea apei in conditiile in care aceasta s-a transformat dintr-o resursa disponibila in orice moment, intr-una pretioasa si care a inceput sa lipseasca in anumite zone ale Globului.
2.1. Irigarea cu ajutorul santurilor
Irigarea cu ajutorul santurilor a fost prima metoda folosita in agricultura si se baza, in cea mai mare parte, pe scurgerea gravitationala a apei la suprafata. Punerea in practica a metodei nu necesita, insa, existenta unei tehnologii complexe, ci doar saparea unor santuri la suprafata solului, cu rolul de a duce lichidul de la sursa, de obicei un rau sau un lac, pana unde era necesar.

In cazul in care apa trebuia sa fie ridicata la o anumita inaltime, totul se facea manual, cu ajutorul galetilor sau prin intermediul unor sisteme de pompare primitive.
Un exemplu in acest sens ramane sistemul egiptenilor, populatie ce folosea apa Nilului pentru a inunda terenurile roditoare, dar lipsite de ploaie. Acestia au reusit sa inventeze un dispozitiv anume, adica o pompa automata ce functiona pe baza fortei furnizate de curgerea fluviului Nil si nu prin munca bratelor. Dupa ce apa ajungea prin intermediul santurilor pe culturile agricole, era ghidata prin fasii sau brazde catre plantele ce aveau nevoie sa fie udate din belsug.
O forma speciala a irigatiei gravitationale a fost inventata in zona Africii si zona Orientului Mijlociu. Era vorba despre niste tuneluri, cunoscute sub numele de qanat, care preluau apa uneori de la o adancime considerabila si o duceau prin subteran, ferita de caldura soarelui, pana la terenurile cultivate.
In prezent, sistemul de irigatie pe baza gravitationala la suprafata este mai putin folosit, deoarece consuma o cantitate mare de apa, din care o parte se evapora sub actiunea soarelui, iar alta se pierde infiltrandu-se in sol.
2.2. Irigarea prin aspersiune
Irigarea prin aspersiune a aparut in secolul XX, fiind posibila datorita folosirii pompelor de mare putere, care reuseau sa asigure o presiune sporita a apei in sistem. Lichidul pretios era transportat prin intermediul unor conducte de dimensiuni variabile si apoi dispersat in cultura agricola cu ajutorul unor aspersoare.
Sistemele moderne de irigare prin aspersiune sunt in principal de trei tipuri:
- Aripile de ploaie sunt dispozitive cu lungimi mari, de pana la 300 – 400 metri, sustinute de roti, ce pot fi mutate cu usurinta pentru a uda o suprafata foarte mare. Apa este imprastiata cu aspersoarele de mari dimensiuni.
Sistemul este potrivit pentru udarea unor lanuri de sute de hectare, fiind preferat de marii producatori agricoli, care cultiva grau, porumb sau soia. Un dezavantaj devine investitia destul de mare, necesara pentru punerea sa in practica;
- Liniile de aspersie au lungimi cuprinse intre 50-100 de metri, fiind potrivite pentru spatii mai reduse, cum ar fi, de exemplu, gradinile de legume (rosii, castraveti, dovlecei, vinete, ardei) sau pentru udarea gazonului. Liniile de aspersie pot fi montate simplu si pot avea un numar variat de aspersoare, in functie de debitul apei in sistem.
Aspersoarele sunt de mai multe tipuri, potrivite pentru fiecare caz: circulare, oscilante, pentru colt, cu debit mai mic sau mai mare, pentru suprafete inguste sau lungi.
Sistemul are unele avantaje, cum ar fi uniformitatea udarii, pulverizarea fina a stropilor de apa, in asa fel incat sa nu deterioreze plantele la cadere si asigurarea unui microclimat bun pentru ele. Dezavantajul este ca liniile de aspersie trebuie mutate periodic;
- Microaspersoarele functioneaza dupa aceleasi principii ca liniile de aspersie, dar sunt reduse ca dimensiuni, udand suprafete mici de teren. Avantajul acestora este ca nu irosesc apa, udand doar un anumit loc, acolo unde se doreste sa ajunga.
2.3. Irigarea prin picurare
Irigarea prin picurare a aparut acum aproximativ 35 de ani ca fiind o solutie pentru folosirea unor resurse limitate de apa, dar care sa dea rezultate asemanatoare cu sistemele clasice. Primii care au utilizat metoda au fost israelienii, nevoiti sa gaseasca o solutie prin care sa cultive intr-un mod eficient plantele agricole in regiuni secetoase, lipsite de alte surse de apa, cum ar fi raurile, lacurile si izvoarele subterane.
Pentru a limita consumul inutil de apa, agronomii israelieni au folosit tevi perforate in dreptul plantelor care furnizau apa doar acolo unde era nevoie.
In timp, sistemul a fost modernizat prin aparitia unor benzi de picurare, facute dintr-un material special, rezistent la radiatiile ultraviolete, usor de montat, care nu necesita investitii importante. Astazi, multi producatori de utilaje pentru agricultura ofera celor interesati kituri care cuprind tot ce trebuie pentru a realiza un astfel de sistem de la zero.
Irigarea prin picurare are tot mai multi adepti in ultimii ani, lucru usor de inteles daca se au in vedere numeroasele avantaje pe care le ofera:
- Economiile de apa de pana la 75 % reprezinta un atu, mai ales in conditiile in care apa este tot mai greu de gasit si, in acelasi timp, tot mai scumpa;
- Buruienile nu vor creste la fel de mult ca in cazul altor sisteme, deoarece suprafata dintre randuri si dintre plante ramane uscata. Eroziunea solului este redusa aproape in totalitate, pentru ca apa vine cu o presiune redusa, iar stropii care cad gravitational nu il deranjeaza in niciun fel;
- Metoda aceasta poate fi automatizata in totalitate prin folosirea unor programatoare electrice sau mecanice, ceea ce conduce la economii mari de bani;
- De asemenea, poate fi folosita pe terenuri cu forme neregulate sau pe terenuri aflate in panta;
- Plantele raman uscate, reducand pericolul raspandirii bolilor, precum mana, ce prefera umezeala crescuta;
- Zonele irigate cu ajutorul benzilor de picurare sunt mai simplu de muncit, atat manual cat si mecanic, deoarece nu se formeaza noroi intre randuri.
Exista si unele dezavantaje, ca de exemplu, necesitatea unor investitii initiale pentru procurarea materialelor de care este nevoie pentru punerea la punct a sistemului si necesitatea supravegherii benzilor de picurare. Astfel, te asiguri ca orificiile nu se vor astupa, ceea ce ar putea duce la uscarea unor plante. O alta problema este legata si de munca suplimentara, facuta la sfarsitul sezonului, atunci cand piesele trebuie sa fie stranse si adapostite.
3. Idei de sisteme de irigatii pentru gradina de acasa
Foarte multi dintre romanii gospodari au ales sa-si puna la punct o mica gradina, in care cultiva diferite tipuri de legume pentru consumul personal al familiei. Preferat tot mai mult a devenit si gazonul, ce da o nota de eleganta curtii exterioare si care necesita cantitati mari de apa pentru a-si pastra culoarea verde, atat de placuta. Cum verile sunt tot mai calde si mai secetoase in Romania, a devenit tot mai necesara implementarea unui sistem care sa ofere apa plantelor cand ploaia refuza sa vina.
Exista o multitudine de idei ce pot fi puse in aplicare de oricine.
- Udarea prin picurare este la indemana, pentru ca sistemul poate fi montat de proprietar si costurile necesare achizitionarii echipamentelor sunt accesibile. În plus, el poate fi utilizat si pentru dozarea ingrasamintelor si tratamentelor pentru boli si daunatori;
- Pentru irigarea gazonului, foarte eficiente sunt metodele de irigare subterane, cu aspersoare ce se ridica deasupra solului doar atunci cand sunt folosite;
- Irigarea cu peturile nu necesita investitii prea mari, deoarece se poate face prin refolosirea sticlelor vechi de plastic, care altfel ar ajunge la gunoi. Sticlele vor fi montate cu gura in jos, lasandu-se o mica gaura prin care sa poata picura apa, iar in partea superioara se va taia fundul pentru a fi umplute prin intermediul galetii sau furtunului. Efectul va fi la fel ca in cazul unui sistem profesional prin picurare, in schimb costurile vor fi zero, iar natura va avea doar de castigat pentru ca peturile nu mai ajung sa polueze zonele naturale. Acest sistem poate fi utilizat si de persoanele care vor sa nu mai aiba grija udarii ghivecelor cu plante si flori;
- Irigarea gravitationala, prin colectarea apei de ploaie intr-un bazin aflat deasupra solului, se poate face prin folosirea unor benzi de picurare conectate la bazinul care se va umple atunci cand ploua. Avantajul este ca nu e necesara o pompa de suprafata, ci totul se va face prin intermediul gravitatiei;
- Livada de pomi fructiferi si vita-de-vie pot fi udate cu ajutorul unor tevi speciale, perforate doar acolo unde este necesar. De cele mai multe ori, o recolta bogata in livada sau in plantatia de vita-de-vie nu mai este posibila fara un adaos suplimentar de apa in momentele initiale, cum ar fi inflorirea, rodirea sau coacerea fructelor.
In concluzie, irigarea plantelor agricole are o istorie foarte veche si dupa toate probabilitatile va ramane multa vreme un procedeu absolut necesar daca se doreste ca recoltele sa fie unele bogate. Schimbarile climatice vor duce, cu siguranta, la inmultirea perioadelor de seceta, asa ca irigarea ramane singura solutie pentru evitarea transformarii unor suprafete intinse de teren agricol in desert.
Surse foto: Shutterstock.com, Pinterest.com